Un milion şi jumătate de liber-profesionişti în România, pe locul 4 în UE ca pondere în persoanele ocupate
Potrivit datelor publicate de Eurostat, România s-a situat anul trecut pe locul patru în UE ca pondere a liber-profesioniştilor, cu o valoare de 17,3%, semnificativ peste media UE de 14%.
Pe podiumul european s-au plasat Grecia (30%), Italia (22%) şi Polonia (18%), în timp ce la polul opus figurează Danemarca, Luxemburg (fiecare cu câte 8%), Germania şi Suedia (9% în ambele cazuri).
Vecinele noastre Ungaria şi Bulgaria se află mult sub media UE şi de puţin peste pragul de 10%. Partea bună este că avem o ocupare mai bună a forţei de muncă pe această cale, partea mai puţin bună rezultă din simpla comparare pentru referinţă a perechilor Grecia-Italia şi Germania-Suedia, care pare să dea dreptate celor din urmă în materie de valoare adăugată pentru economie.
De reţinut, proporţia celor care sunt proprii lor angajaţi s-a diminuat faţă de anii precedenţi, după cum se poate vedea din cifrele consemnate de organismul de statistică al UE. Este un indicator al deteriorării mediului de afaceri şi al reticenţei crescute în deschiderea unei activităţi pe cont propriu.
De remarcat importanţa majoră pentru economie a ocupării prin deschiderea de activităţi pentru liber-profesionişti, prin raportarea la numărul de angajaţi ai unor întreprinderi. Mai ales că persoanele self-employed repezintă numeric mai mult decât persoanele care lucrează în industria prelucrătoare, sectorul care dă tonul pentru întreaga economie (1.368,1 mii persoane la finele lui 2018).
Explicaţia numărului aparent mare de persoane angajate, care (de fapt) coincide între Eurostat şi la INS, constă în faptul că în această categorie intră toţi salariaţii (inclusiv forţele armate şi asimilaţi şi persoanele care lucrează în sectorul informal şi la negru) şi nu doar cele 4.930,4 mii care figurau la finele anului 2018 în statistica INS fără cele incluse în paranteza prezentată.
La care se adaugă alte 2.192 mii persoane în „alte categorii”, ce includ patroni, lucrători pe cont propriu, lucrători familiali neremuneraţi şi membri ai unei societăţi agricole sau ai unei cooperative neagricole. Din care se selectează cele 1.503,7 mii persoane ce apar la categoria lucrători pe cont propriu self-employed în lb. engleză).
Dincolo de importanţa pentru veniturile plătite la bugetul public şi de modificarea notabilă a raportului de dependenţă între angajaţi şi pensionari care ar rezulta din simpla comparare a cifrelor primare (care nu ţin cont de liber-profesionişti), ar fi de semnalat diferenţa care ar apare între salariul mediu pe economie al celor angajaţi la diverse întreprinderi ( cel care este publicat lunar şi luat ca referinţă) şi salariul mediu al celor angajaţi în general, chiar dacă sunt în regim de self-employed ( lăsând la o parte că şi cei din forţele armate sau din structurile asimilate, precum MAI sau SRI, sunt excluşi din statistica oficială).
Scădere aproape generalizată pe anul trecut a numărului de lucrători pe cont propriu
O caracteristică definitorie a structurii liber-profesioniştilor din România este proporţia foarte ridicată a acestora în sectorul agricol, care grupează mai mult de 60% din numărul total. Pentru referinţă, menţionăm că media similară a UE este de doar 14%. Totodată, ocupaţiile elementare, care prespun sarcini diverse şi muncă manuală sunt mult mai răspândite la noi (peste 14% faţă de doar 3% media UE).
Abonați-vă la Newsletter!Statistica pe ocupaţii a liber-profesioniştilor din România mai arată o scădere generalizată a numărului de lucrători pe cont propriu, cu excepţia managerilor şi a celor care îndeplinesc diverse sarcini elementare.
Ceea ce ar trebui să se constituie într-un motiv de îngrijorare, îndeosebi pe segmentul de profesionişti. Aflat în scădere cu aproape 15% pe 2018, deşi necesităţile de convergenţă cu practica europeană derivate din „scorul” de 3% noi – 22% media UE ar reclama o evoluţie inversă.